vineri, 12 noiembrie 2010

Speaking of the devil

si pana terminam cu serviciul sa citim ceva frumos si productiv si sa luam notite
God, wanted dead or alive.
In primul rand este o definitie a dumnezeilor umanitatii,vazuti ca o creatie a omului si nu un creator universal totusi un satanist crede in existenta unui dumnezeu pe care il vede ca o forta ce tine in balans universul dar prea impersonala pentru a afecta direct viata anumitor oameni dintr-un anume colt de univers.
Diavolul nu este vazut ca o forta malefica iar ca argument este adusa durerea provocata de evenimente esentiale din viata unui om care sunt atribuite lui dumnezeu cum ar fi pierderea unei persoane iubite.Folosirea expresiilor consacreate de genul "voia domnului"sunt vazute doar ca un mod de a ascunde lipsa de mila a unui creator universal.Dar daca dumnezeu este vazut ca o fiinta benigna dar esti si atot puternic de ce permite prezenta unor atrocitati?
Un punct de vedere preferat este intelegerea cauzalitatii,relatia dintre actiune si reactiune in univers si neacceptarea destinului ca unic responsabil pentru evenimente cotidiene.Rugile sunt vazute ca inutile pentru ca pierd timp de actiune pretios,fa nu te ruga sa se intample.
Despre greseala si pacat se vorbeste indelungat si pare o modalitate sincera de a admite greseala.
Daca este o greseala regretata atunci ea trebuie inteleasa dar in acelasi timp nu trebuie repetata.In cazul in care nu exista pareri de rau de pe urma ei atunci nu este vazuta ca o greseala si o va comite din nou.In contradictie cu aceasta viziune este vazuta spovedania care permite omului sa isi elibereze constiinta de anumite fapte dar,daca nu exista pareri de rau sincere o va comite din nou iar ciclul se va repeta.
Exista mai multe interpretari ale lui dumnezeu care difera in functie de religie , in interiorul acelei confesiuni sau de la persoana la persoana.In ciuda faptului ca familia crestina spre exemplu exista multe religii intre care diferentele sunt mici exista credita ca cei de alta confesiune sunt destinati damnarii eterne pur si simplu pentru ca apartin altei religii.O mare ipocrizie este vazuta ruga pentru cei de alte confesiuni.
O alta idee controversata este cea care implica iertarea pacatelor pe patul de moarte.Exista totusi o derogare pentru ca iertarea pacatelor se face doar cand regreti cu adevarat ce ai facut totusi cand esti in ghearele mortii si te temi mai mult pentru o eternitate in flacarile iadului...nu esti pregatit sa iti para rau pentru orice ai gresit? Cat din ce regreti sunt regrete adevarate si cat este frica?

Niciun comentariu: